miercuri, 11 iunie 2008

Simona se marita....sau Nunta la Dragasani


Iata ca am ajuns sa particip si la o nunta de olteni get beget, si anume la , atentie, Dragasani, judetul Valcea, patria tenisilor si a vinului. Asa ca am pornit cu incredere spre tinutul prazului (apropo, n-am mancat praz la dragasani :(...), impreuna cu a mea muiere si cu inca doi colegi ai ei, oseni de prin partile Baii Mari, doftori priceputi si ei.

La o pauza de cafea la iesirea din Sebes

Si bineinteles ca discutiile au avut cam pe tot parcursul drumului o tenta medicala , ocazie cu care m-am pus si eu la curent cu endoscopia si clisma (cica te simti mai purificat.....hmmm....), chestii care au devenit lait-motivul calatoriei noastre (si vorba reclamei...."nici cu clisma asta nu e asa usor cum cred unii"....asa ca am fost pus la curent cu o gramada de accesorii si unelte necesare acestei indeletniciri, pompitze si alte cele).

Doctoru si Ancuta

Am pornit mai departe pe drumul sibiului, cu Doctoru' si Ancuta pe post de pasageri si nevasta pe post de copilot. Drumul a decurs fara probleme, Leu' mancand kilometri si motorina tacut, nici radare nu am prea intalnit , asa ca rapid am ajuns pe Valea Oltului. Acuma vreau sa va spun ca dupa parerea mea valea asta e cel mai nashpa si mai nasol de condus drum pe care am fost pana acum, desi soseaua era ok, asfaltata. Abia acum mi-am dat seama de ce sunt atat de multe accidente pe Valea Oltului; drumul cu o singura banda pe sens , curbe multe si o multime de camioane si tiruri care te fac sa innebunesti cu zile, sa te tai cu ascutitoarea si sa zici inevitabil la un moment dat, " ...'mi-as picioarele, io-l depasesc ca nu mai rezist sa stau cu 60 Km/h in spatele tirului". Eu m-am abtinut cu greu, dar am vazut cel putin vreo 2-3 "distrusi " de genul asta care au depasit riscant , bagand masina de pe contrasens pe acostament, si riscand o clisma in incinta locului cu verdeata si odihna. In schimb peisajul absolut superb , cu Oltul curgand pe langa noi, dealurile inverizte, cei mai ...de vis. Am trecut si pe langa ruinele Turnului Rosu, cica granita dintre Tara Romaneasca si Transilvania , dupa cum ne-a informat Doctoru', care se vede ca frecventa orele de istorie si geografie.

Turnu Rosu
Iata-ne ajunsi si dincolo de Carpati , in judetul Valcea, alergand spre Ramnicu-Valcea,


unde am facut o oprire scurta pentru un pishu, cumparari de tzatze (pentru cunoscatori), si intalnire cu ......Ispas (eu tot drumu am fost convins ca Ispas e socru' mic, dar m-am inselat , pentru ca de fapt e tot o doftorita , ceva colega , sau fosta colega , n-am inteles prea bine de ce e in Valcea si de unde se cunosc, in orice caz cica Doctoru' ar fi avut oferta de dormit la ea.....de clisma n-am mai intrebat..:).

Ramnicu-Valcea


Doctoru' cu Ispas
Dupa intalnirea cu Ispas, fata simpatica de altfel, sper sa nu se supere ca ii spun pe numele de "famelie" am pornit din nou la drum , pentru ultima portiune de 60 Km pana la Dragasani.


Dragasani
Urmand indicatiile Simonei (care se va marita :)...), am ajuns si la pensiunea Roxy unde am fost cazati si unde am fost intampinati de viitoarea mireasa si de Paul , moldovean din Suceava , un om cum rar am vazut, pita lu' Dumnezo' nu alta.



Pensiunea Roxy
O chestiune ce m-a mirat la pensiune a fost modul in care oamenii incearca sa reduca costurile (la receptie era un tip genu 2 in 1 plus balsam, un gardian , care facea si pe receptioneru, si pe paznicu , si chiar si pe chelneru cand am ajuns vineri pe la vreo 2 noaptea si am vrut , cu Doctoru sa mai bem o berica).
In fine, dupa ce ne-am cazat, Simona ne-a invitat in tzentru la "Casa Verde" sa mancam ceva si sa ne udam gatlejurile dupa atata drum.
Ajunsi la localul cu pricina , am cerut oareshceva mancare si bineinteles o glaja de vin , ca doar vorba ceea eram in Dragasani, inconjurati de dealuri pline de vie. Stupoare insa, omuletul ne spune ca nu are niscaiva vin la butoi si trebuie sa ne multumim cu vin de supermarket, asa ca am renuntat si am dat la destupat berule. Am bagat noi pe-acolo ceva "platou salbatic", sau taranesc, nu mai stiu exact, cu stegulete din scobitori infipte in bucatile de carne. Omuletul care ne servea......ce sa zic...cel putin ciudat....(prietenii stiu de ce.....iar Doctoru' avea sa constate a doua zipe propria-i piele....sau mai bine zis propriu-i sfincter).
Oamenii fain cu tatzii, clisma bineinteles la loc de cinste in discutiile purtate, mirele si mireasa o tzara stresati pentru a doua zi.....o seara reusita intr-un cuvant.
Pe la aprox 2 , ne-am cam dus catre culcare ca eram cam rupti in glanda , dupa drum si berule...pentru ca a doua zi ne astepta o zi plina......intre olteni...

......dar despre asta , intr-un episod viitor..... :)

Un comentariu:

Livia spunea...

Incredibil.Din cautare in cautare am nimerit pe acest blog si culmea, cunosc mireasa :). Internetul acesta poate fi fantastic :)